Procesul de gaslighting este o formă de abuz psihologic în care victima este supusă îndoielii față de propria memorie,percepție și sănătate mintală. Termenul își are originea în titlul unei piese de teatru din 1938, și a ecranizării ulterioare Gaslight din 1944 unde Ingrid Bergman interpretează cu succes personajul unei astfel de victime în care se identifică manipularea psihologică sistematică a personajului principal asupra victimei. A început să fie folosit în mod colocvial încă din 1960 pentru a descrie procesul prin care o persoană manipulează simțul realității a unei alteia, fiind folosit în literatura clinică și de specialitate. Sociopații utilizează metode de gaslighting foarte des. Fiind incapabili să empatizeze cu ceilalți, exploatează oameni prin minciuni foarte convingătoare negând în permanență propriile greșeli. De aceea, cei victimizați de sociopați se îndoiesc de propriile percepții.
Procesul de gaslighting apare și în cazul cuplurilor unde unul dintre parteneri este abuziv fizic, însă neagă în totalitate acest lucru.Soții care se folosesc de această tehnică contribuie la provocarea atacurilor de panică, căderilor nervoase și, în cazuri extreme, la sinucidere. Și în relațiile părinte-copil sunt întâlnite elemente ale procesului de gaslighting, fie părinții, fie copiii, fie ambii folosesc minciuna pentru a altera realitatea și a-l dezorienta pe celălalt.
Gaslighting-ul este o forma de manipulare si abuz emoțional . Aceasta apare in relațiile caracterizate de un dezechilibru de putere. Poate apărea in diverse medii precum cel profesional sau familial, in legaturile romantice sau de prietenie. Gaslighting este o tactică care funcționează, în primul rând, datorită naturii relației dintre abuzator și victimă. În timp ce abuzatorul se folosește de tehnici precum proiecția și externalizarea propriilor gânduri, fapte sau percepții asupra victimei, aceasta din urmă asimilează noua realitate care este creată pentru ea (Knapp, 2019). Motivele pentru care acest lucru se întâmplă sunt vaste. Este destul de ușor să faci diferența între gaslighting si o tulburare legată de tine. Unul dintre motive ar fi faptul că într-o astfel de situație componenta relațională este crucială. Dacă observi că gândurile acestea apar ca urmare a interacțiunilor cu o persoană sau un grup care încearcă în mod repetat să te facă să-ți chestionezi gandurile și sentimentele, atunci probabil este vorba de gaslighting. Te intrebi de multe ori pe zi „Sunt prea sensibil/ă”? Te simti adesea confuz/ă în relația in care te afli Iti ceri iertare tot timpul Ii cauti mereu scuze partenerului / partenerei Simți că ceva e in neregulă, dar nu știi ce Incepi sa minți si să eviți confruntările, doar ca să nu mai fi contrazis/ă Ai dificultăți in luarea unor decizii simple Te intrebi dacă ești destul de bună/bun. Fraze/comentarii frecvent utilizate de un abuzator: Esti prea sensibil! Simți/crezi asta doar pentru ca nu ai incredere in tine. Nu te mai comporta ca o nebuna / un nebun! Vorbesti ca o persoana nebuna, stii asta, nu? Esti doar paranoic. Esti asa dramatic mereu. Nu te ambala. Ce spui nu s-a intamplat niciodata. Esti isteric/ă. Vezi semne acolo unde nu sunt. Ești așa de nerecunoscător / nerecunoscătoare. Nimeni nu te crede, eu de ce să te cred? Îți imaginezi lucruri. Exagerezi. Glumeam doar. Inventezi lucruri. Nu e mare chestie. Aceste fraze apar mai ales când victima încearcă să-si exprime opiniile, nemulțumirile legate de relație sau de partener. Caracteristica acestei forme de manipulare este ca victima ei este făcută să se îndoiască de propriile emotii, gânduri și percepții. Scopul unei astfel de manipulări este aceea de a distruge identitatea si încrederea în sine a persoanei în cauză .
Cum sa gestionezi o relatie in care esti victima gaslighting-ului? Conștientizarea abuzului emoțional la care ești supus este primul si cel mai important pas in eliberarea din acea dinamica. Cu toate acestea, nu este însă suficient. Relatiile toxice au un câmp gravitațional din care protagoniștilor le e foarte greu să scape, fiind atrasi iar si iar inapoi în dinamica.
Principalul antidot al gaslighting-ului constă in conștientizarea emoțiilor si auto-reglare emoțională. Trebuie sa înveți sau să accepți, ca nu ai nevoie de altcineva care să-ți valideze realitatea. De asemenea, este important să înveți că este posibil să-ți aperi punctul de vedere, chiar dacă devine incomfortabil si cealaltă persoană insistă că nu ai dreptate. Pasi pe care ii poți urma pentru a nu mai fi victima gaslighting-ului:
1. Identifică problema. Daca nu există constientizarea problemei, atunci aceasta nu poate fi rezolvata. Este foarte important să recunoști că ești victima gaslighting-ului si să pui aceasta eticheta abuzului la care esti supusă.
2. Diferențiază adevarul de distorsiune. Realizează o serie de notițe ale conversațiilor cu persoana abuzivă intr-un jurnal pentru a putea avea o viziune mai obiectiva asupra faptelor. Identifică punctele în care conversatia deraiază, îndepărtându-se de realitate. Apoi notează cum te-ai simțit in timpul conversațiilor. Identifică semnele negării experienței tale.
3. Depistează dacă ești într-o luptă de putere cu partenerul. Dacă aveți aceeași conversație iar si iar, și nu poți să-l convingi să-ți ia măcar în considerare punctul de vedere, atunci probabil esti victima gaslighting-ului.
4. Realizează un exercițiu de imaginație pentru a încuraja o schimbare de mentalitate. Vizualizează-te singur/ă fără această relație abuzivă sau continuând-o într-un mod mult mai distantat. Chiar daca simți anxietate, încearcă să-ți imaginezi acest scenariu intr-o lumina pozitivă.Gândește-te doar la cât de bine o să fie sa ai propria realitate.Dar si cum ar fi sa primesti sprijin din partea altor apropiați si integritate.
5. Dă-ți voie să simți toate emoțiile. Accepta si recunoaste ca tot ceea ce simți este in regula. Adesea, dupa o relatie abuziva de lunga durata, victimele gaslighting-ului ajung sa internalizeze vocea abuzatorului. Asa se face ca, dupa despartire, inca mai aud ecourile fiecarei chestionari si insulte.
6.Concentrează-te pe emoții, nu pe ce e bine si ce e rău . Noțiunile de bine si de rău sunt complet subiective si interpretabile, iar un manipulator apt poate sa mute constant granita dintre ele. Daca incerci sa stabilesti cine are dreptate, s-ar putea sa nu atingi nicio concluzie satisfacatoare. Emoțiile însă sunt o sursa de încredere pentru a evalua felul in care te face să te simți o persoana. Bunăstarea emoțională si psihologică ar trebui s să existe in orice relație importantă din viața ta.
7.Renunța la dorința ca lucrurile să fie diferite. Acest tip de gândire te tine prizoniera intr-o relatie toxica, periculoasă, și nu are fundamente in realitate. Pentru ca o persoana sa se schimbe trebuie mai întâi să recunoască ceea ce face ca fiind greșit și apoi să depună efort susținut de lungă durată, prin terapie si dezvoltare personală, pentru a se transforma. Tratament prin psihoterapie De multe ori, efectele create de către gaslighting sunt atat de mari încât este aproape imposibil pentru o persoana să iasă din relație pe cont propriu. In cazul acesta, psihoterapeuții pot fi cei mai de încredere aliați în procesul de vindecare. Pot fi alaturi de tine si te pot ajuta să redobândești independența si încrederea in sine. Dacă abuzatorul arunca o umbră de îndoială asupra a tot ce gândești si simți, terapeutul este cel care aduce lumină, prin care poți sa te vezi din nou clar si fără dubii. Indiferent de formarea terapeutului, acesta poate sa îți valideze experiența, trăirile si emoțiile ,în timp te poate ghida spre insight, schimbare si abilitatea de a lua frâiele propriei vieți.
Psiholog Lucia Moldovan
tel 074103860,
serbanati_lucia@yahoo.com
