În lumea contemporană, complexă și rapidă, ne confruntăm cu provocări unice și adesea contradictorii. Pentru a explora aceste aspecte, am avut privilegiul de a discuta cu Veronica Bogorin, un psiholog remarcabil din Cluj-Napoca, cunoscută pentru expertiza sa în psihoterapie pozitivă și terapie ericksoniană. În această discuție, Veronica Bogorin ne împărtășește perspectivele sale valoroase despre unele dintre cele mai presante probleme ale lumii moderne și rolul crucial al psihologiei în navigarea acestora.
Care sunt câteva probleme tipice lumii în care trăim pe care le regăsiți la pacienții dvs.?
Aș vrea să vorbesc despre 3 paradoxuri pe care le regăsesc în discursul pacienților mei și nu numai:
⦁ Însingurarea într-o lume aparent hiperconectată
Conform unui studiu Meta-Gallup recent realizat pe persoane din 142 de țări, 1 și 4 persoane se simt foarte însingurate sau destul de însingurate, tinerii cu vârsta între 19 și 29 de ani având cele mai ridicate scoruri. În popularizarea rezultatelor CNN utilizează chiar în titlu sintagma: ”epidemia de însingurare” încercând să ne contureze o imagine a dimensiunii reale a acestui fenomen.
https://www.gallup.com/analytics/509675/state-of-social-connections.aspx
Așadar, putem spune că ceea ce răzbate prin vocile persoanelor care se adresează unui psiholog la noi, în România, se încadrează într-o tendință mai amplă, globală. Cu toate că avem, teoretic, acces facil la întreaga lume prin rețele sociale sau aplicații de dating, măsura în care reușim să ne apropiem de ceilalți și să construim conexiuni profunde, măsura în care simțim că aparținem cu adevărat, pare a fi în scădere.
⦁ Căutarea plăcerii, a gratificării imediate care duce în mod paradoxal la durere și pierderea interesului
Trăim într-o lume la care alte generații doar au visat sau poate nici nu și-au imaginat că ar fi posibilă, în care putem avea foarte multe lucruri la un click de mouse și, cu toate acestea, nu părem a fi mai bine cu noi înșine sau cu ceilalți, mai mulțumiți sau mai fericiți. Dimpotrivă, regăsim aceleași tipuri de statistici și în zona stărilor emoționale ale oamenilor care ne indică faptul că anxietatea și depresia au crescut în 2020 cu peste 25% în plan mondial, desigur în legătură și cu pandemia COVID-19.
https://www.forbes.com/health/mind/mental-health-statistics/
Nu doar atât, ci, în sine, vânarea plăcerii și posibilitatea de a ne gratifica de multe ori instant și în cantități abundente, aduce cu sine ceea ce în termeni de specialitate se numește ”adaptare hedonică”, o scădere a senzitivității noastre la stimuli și o nevoie de o intensitate mai mare pentru a simți același efect. Rămânem, astfel, mereu înfometați, cu un sentiment de insatisfacție pe care nu reușim să-l ostoim oricât de multe am îngurgita. Și aici nu mă refer doar la mâncare, ci la orice alt produs, activitate și în unele cazuri (din păcate) și la persoane pe care le ”consumăm”.
⦁ Excesul de informație și de vânzători de iluzii și dezamăgirile și anxietățile ce vin din concluzia că ceva nu este în regulă cu noi dacă nu performăm la nivelul imaginilor idealizate oferite drept repere ale succesului
Dacă înainte informația era marfă de contrabandă, acum este ”pe toate gardurile”. Sunt atât de mulți auto-intitulați experți care ne promit că vom învăța limbi străine peste noapte utilizând device-ul pe care-l vând ei, încât nu este de mirare că aventurarea noastră prin lume seamănă cu traversarea junglei, o junglă urbană de data aceasta. În cine și în ce să avem încredere, care este alegerea corectă la fiecare pas? Uneori este atât de obositor să trebuiască să faci atât de multe alegeri în contextul în care opțiunile sunt atât de vaste și așteptările atât de ridicate în raport cu ce ar trebui să ne confere acea pereche de blugi, acel curs, acel obiect, acea relație. Și cumva, atunci când tragem linie, suntem tot pe minus. Pentru că a apărut un nou model, o nouă modă, o altă posibilitate. Nu e niciodată îndeajuns ajunge să se traducă foarte ușor în eu nu sunt îndeajuns de… și aici poate completa fiecare, nici nu contează atât de mult cu ce completăm, cât ceea ce simțim la nivel profund despre noi înșine.
Și, ca orice paradox, nici acestea de mai sus nu au o soluție evidentă, în x pași, cum ne-ar face unii să credem, ci conțin aspecte contradictorii, ambivalențe pe care avem nevoie să le conținem și să le gestionăm, în timp ce descoperim calea potrivită pentru fiecare dintre noi de a le naviga.
De ce să meargă lumea la psiholog?
Mi-a plăcut răspunsul pe care l-a dat Dr. Andrew Huberman, profesor la Universitatea Stanford, în unul din podcast-urile sale, în care a zis că pentru el mersul la psiholog este ca mersul la sală.
Chiar așa, acum că am acceptat că este esențial pentru noi să facem mișcare, să ne alimentăm sănătos, credem în continuare că mintea nu ar trebui să ne-o grădinărim?
Ni se pare normal să facem curățenie în case, dar în casa interioară nu ar trebui să mai desprăfuim?
Desigur că putem lucra și pe cont propriu, însă ne va lua probabil mult mai mult timp și ne va fi, de bună seamă, mai greu, mai ales că nu ne vedem petele oarbe, nu vedem adesea dincolo de propriile idei pe care le-am îmbrățișat și cărora le-am conferit o valoare de adevăr pe care nu am mai chestionat-o veci.
Și un alt argument important este că nu știm destule despre cum funcționează mintea pentru a adopta cele mai eficiente strategii, rămânând, din păcate, prizonierii propriilor cercuri vicioase în încercarea de a ieși la liman.
Veronica Bogorin
Psiholog specialist în psihoterapie pozitivă, practicant autonom în hipnoză clinică, relaxare și terapie ericksoniană
Psiholog specialist și supervizor în psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională
Cadru didactic asociat al Universității Babeș-Bolyai
Contact: veronique_cl@yahoo.com, Facebook: Plin de viață
https://www.plindeviata2015.blogspot.ro/
Pași spre Echilibru și Înțelegere în Lumea Modernă
Explorând aceste subiecte complexe cu Veronica Bogorin, ne este clar că lumea noastră, plină de paradoxuri, necesită o abordare echilibrată și conștientă pentru a naviga prin provocările vieții cotidiene. Fie că este vorba de însingurare într-o epocă hiperconectată, căutarea plăcerii care duce la durere, sau navigarea într-o mare de informații și iluzii, sfaturile și perspectivele oferite de Veronica sunt esențiale pentru oricine caută să înțeleagă și să se adapteze la aceste realități complexe. Prin acest interviu, ne reamintim că vizita la psiholog nu este doar un act de auto-îngrijire, ci și un pas esențial în cultivarea unei minți sănătoase și echilibrate, la fel de importantă ca și îngrijirea corpului nostru.
